am crescut. m-am linistit, dar mai mult nelinistit. mi-am dat seama ca diminetile se dorm doar atunci cand nu ti-e teama sa inchizi ochii. si mie parca mi-e putin. visele se viseaza singure. visele nu se uita.

Postări populare de pe acest blog

pot sa fiu uitata pentru ca: - nu tin la brate, pot sa-mi lipseasca pot sa fiu parasita pentru ca: - nu-mi iubesc picioarele, iar vantul ma poate ajuta sa zbor pot sa fiu lasata singura pentru ca: - sangele meu se varsa in mare oricum e loc destul - coastele mele s-au ridicat ca niste bariere; e lumina destula - privirile mele nu vad decat o singura masca. pot sa... asa ca e loc, e loc, este
Citiți mai multe
peste o clipa s-a spart ciutura noptii de primavara. prin ferestrele suprapuse se vedeau doua chipuri tinere, ravasite de pocnetul absurdului. o mie de probleme - ai inchis ochii repede. somn usor fara tresariri si vise. intotdeauna. te-ai asezat pe marginea patului si ti-ai lipit talpile de podeaua rece. iti urai viata. ai tras de jos hainele, le-ai trecut peste tine si le-ai asezat in ordinea cuvenita. ai privit camera.  aerul proaspat si lumina unei noi dimineti de scoala, reinceperea goanei - seria veche. ai fi putut sa infunti incremenirea cerului printr-un salt dincolo de calendarul fara intamplari, dincolo de multimile de persoane flamande si supuse. drum fara inceput si sfarsit, resemnata surpare. mormant tacut, delirul absentei de fiecare zi. din nou - greutatea tacerii, planseul suspendat.  plangeai; poate ai plans tot timpul de la inceput si dinainte, neauzind nici cand ai auzit atunci cand trebuia sa se auda clar si parca nu.  alta dimineata; ingenuncherea rob...
Citiți mai multe